Simbetence mici si frumoase…
Simbetencele noastre sunt tare frumoase.
Cele două păpuşele de aici din poza nu cred ca au aflat de faptul că au ajuns fotomodele incă de mici, dar cu siguranţă vor afla peste ceva timp.
Şi o să fie tare mândre că au ajuns pe prima pagină aici la www.sambata-de-jos.ro
Aşadar: bebeluşelor, dans !
Cu ocazia asta se deschide şi o nouă rubrică, dedicată piticilor din Sâmbata. Să vadă toată lumea că viitorul satului nostru e pe mâini bune.
Să fiţi iubiţi.
Vremurile sunt cum sunt.La Sâmbăta de Jos e mereu primăvară
Bine v-am regăsit.
De astăzi puteţi vedea aici pe pagină starea vremii in jud. Braşov. Mulţumiri d-lui Gabi Minu pentru această idee. Prognoza e de la Yahoo weather, e foarte exactă, pe probatelea, doar că e cumva o medie pe jud. Braşov, Simbetica noastră nefiind inclusă acolo separat.
Am găsit com.Voila pe www.accuweather.com, doar că acolo temperaturile erau prin păpuşoi, adică mult eronate. Dacă între timp pagina de la “accu” o să arate temperaturi reale, o să trecem la prognoza lui, desigur, deoarece prinsă exact comuna noastră.
Între timp la Sâmbăta a venit primăvara, albinuţele au iesit la cules polen, iar pe la Cosmin Grozavu prin curte, după cum se vede din imagini, se fac nişte grătare de se vede fumul din satelit, ca să ne lase nouă gura apă. După cum e fumul de gros, e posibil ca o şarjă de mici să fi fost uitată de Cosmin pe grătar vreo 2-3 ore.
Vă doresc la toţi o primăvară frumoasă, să fiţi iubiţi si harnici ca albinuţa din poză.
Sâmbăta de Jos, locul unde curge lapte si miere.
Toată lumea ştie că la noi în Sâmbăta, dacă umblii pe uliţă cu un pahar de lapte, vine cineva şi îţi dă şi un borcan cu miere. Corect, nu ?
Şi pentru cine n-a aflat încă de unde provin laptele şi mierea noastră, răspunsul e aici în imagini: mierea vine de la d-l Turbo din grădină, iar laptele de la d-l Sorin Şuteu din grajd.
Aş dori să transmit mulţumiri: d-lui Gabi pentru că a trimis la redacţie spre publicare poza cu stupii şi minunata grădină, lui Bunicu pentru că are grijă de stupi, d-lui Turbo că a făcut poza, şi nu în ultimul rând d-lui Şuteu pentru că a permis accesul reporterilor noştri în grajd la două ore după ce a venit viţelul pe lume.
Şi pentru cei care citesc pagina dar nu au fost niciodată în Sâmbăta, vă invităm la un pahar de lapte si un pişcot cu miere. Ca la cununie.
Să fiţi iubiţi.
Poveştiri adevărate din Sâmbata de Jos. Azi, despre machiajul Mirelei !
Vacanţa de vară,1997, in Sâmbăta.
Mirela nu primeşte voie sa mearga la Disco Domino să asculte mixajele cu care ne-a incantat atatia ani dj Bela, (”Good evening ladies and gentlemen, Wellcome to disco Domino ! … ).
Deşi verdictul e clar : “in seara asta nu cotizaţi la Mandela”, Mirela ignoră total recomandarea cu titlu obligatoriu, şi pana in ultima clipă se autosugestionează ca va merge.
Si pentru ca era un bun psiholog incă de mică, asa de bine s-a autosugestionat că va primi voie, că s-a convins doar pe ea insăsi. S-a machiat, vopsit, aranjat, cuafat, manichiurat, parfumat, tot ce trebuie, pe fondul vocii grave care se auzea din spatele oglinzii din casă dinainte : ” Nu mergi nicaieri, Mirelo, sa fie clar !”.
Dar Mirela, raspundea sfidatoare: “Ba nu, ca eu merg, nu se poate sa nu merg, nici nu incepe Bella fara mine…”
La sfârşit, bineinteles ca o fată ascultatoare ce a fost si ce e şi acum, nu s-a mai dus la nici o discotecă, doar nu putea trece peste o recomandare a curtii constitutionale. Plus că de necaz si de durere, s-a pus la somnic aranjată, machiată, si cu tocurile in picioare !
Aşa a rămas în folclor “Machiajul Mirelei dinainte de culcare”, că altfel doarme omul cu vocselurile pe mufarină şi fond de ten pe pifometru.
De atunci, sincer, nici nu mai stiu când văd ca se machiaza Mirela seara la oglindă, ce vrea sa faca, aşa că o intreb : “ce faci, soro, te pregatesti de somn ? “
Vă doresc sa fiti iubiţi, şi pentru fete, să fie machiate la orice oră, ca nu se stie cand le ia somnul şi nu e posibil sa doarmă nemachiate. Aşa-i, Mirelo ?
Aşa ne vedem noi din satelit !
Nu se observă din satelit straturile cu pătlăgică din grădinuţele din dotare, nu se observă nici Driche cum încearcă degeaba la uşa de la han, nu se observă nici legendara noastră laiţă din Vâja.
În schimb se pot observa, dacă vă uitaţi începând din dreapta-sus: barajul de la Dridif, Oltul cum vine inspre centrul imaginii, casele din Voila chiar in mijloc, ca un arici, apoi Oltul cum face o buclă cam pe unde se varsă Râul Voili in el, iar dupa buclă se vede si Gura Râului Sâmbăta, cu lacul-bulboacă facut de escavatoare, unde făceam baie prin 1997-1998.
Casele noastre se văd sub formă de grămadă, cam în zona stânga-jos a hărţii.
Iar în stânga-sus a pozei, se observă frumoasele păduri de pe Dealul Cincşorului.
Cel mai rau îmi pare că nu se văd clar Ciutăria, Uliţa Curţii şi Uliţa Răţelelor, mac-mac, dar partea bună e că dacă vrea să ne bombardeze Bin-Laden, în loc de case nimereşte cu ghiuleaua undeva prin Tănăroage, din cauză că harta momentan nu e tocmai detaliată.
În rest, suntem tari. Ne vedem din satelit. Să fim iubiţi.
La cererea publicului: Omul care cunoaşte gloria.
Numele meu real nu contează. Lumea ma ştie de Driche. Şi ce scrie în titlu e foarte adevărat: cunosc foarte bine gloria. Pe cea de treierat, desigur. Şi marele meu regret e ca nu ţine vara tot anul, pentru că iarna e mai greu sa ieşi la treierat.
Marele avantaj când conduci o combină: nu te depăşeşte nimeni. Că n-are pe unde !
Cel mai mult imi place seara, după o zi de treierat, s-o bag intr-a 5-a, sa-i dau blană, şi să-mi fluture pletele pline de spice proaspăt treierate, în drum spre Herghelie.
Câteodata îmi mai face radaru’ poză, da’ n-are cum să-mi dea amendă. Gloria n-are număr de înmatriculare în faţă.
Vă las cu bine acum, vă doresc toate cele bune, şi nu uitaţi:
CE FACE DRICHE CU GLORIA, NU FACE NICI ZORRO CU SABIA.
Părerea mea ! Hâc !
Cu 12 ani în urma: o cameră micuţă, dar de prieteni plină…
Trupa magică, in 1996, pe vremea când nu ne trebuia yahoo messenger sa comunicam, iar ca să ne chemam prietenii pe-afară nu dadeam bip, ci bateam in poartă.
Şi nişte date statistice: din cei 16 Simbeteni din poză, toţi in jur de 16 ani la vremea aia , în momentul de faţă 7 sunt căsătoriţi, două nunţi sunt anunţate pentru anul acesta, iar pe restul ne intreabă lumea ce-avem de gând !
Iar Nicu Alifantis cu siguranţă la noi s-a gândit când a scris versurile:
E destul de mică, camera mea,
Dar încap toţi prietenii mei în ea,
Stau în picioare, se aşează pe jos,
În rest sunt cuminţi şi vorbesc frumos…