Încă n-a venit iarna cu dinții ei de fier. Zăpada de săptămâna trecută a fost alarmă falsă…
De Sf. Marie,”La Complex”, 1994
Prima poză e făcută pe bancuță la moară. Acolo stăteam la ”ocazie” in fiecare an pe 15 August ca să mergem la munte.
”Semnul păcii” din ultima poză, gest de mare finețe artistică și intelectuală, e arătat chiar de cel care a semnalat și a fotografiat mizeria lăsată in Gura Râului (articolul trecut), așadar, prietene, să zicem că ești iertat.
Până la următoarea revedere, iubiți-vă mult!
Semnal de alarmă
Pentru petrecăreții care ”uită” gunoaiele la locul faptei: dragilor, ne-a dat Dumnezeu ape curate, aer de munte, peisaje de poveste, un loc minunat in Gura Râului de făcut grătare si picnic și voi lăsați pulpe, pufuleți, furculițe si peturi după voi? Păi nu-i cam rușinică?
Și dacă specimenele ăstea nu știu de rușine și bun simț, n-ar fi frumos să instaleze primăria Voila din loc in loc niște tăblițe cu amenzile in caz de nerespectarea legii prin aruncat gunoaie pe vale, râu, sau pe margini de drumuri?
Imagini primite de la un consătean iubitor al locurilor natale, căruia îi pasă de locurile astea.
Îl mai știți pe DJ Bela?
Acum douăzeci de ani pe muzica pusă de el se nășteau iubiri, aveau loc despărțiri, se dădea cu spray paralizant și se ieșea pe geam, unii își trăiau adolescența, alții trăgeau câte o beție chiar dacă nu mai erau adolescenți, drăgușenii se încăierau cu pojorțenii și invers, se intra cu drujba pornită ca să se știe cine e mai tare, se bea pe sub masă vin adus de acasă pentru că Mandela avea prețuri de neam prost, Ștefan și Olimpiu erau la intrare cu biletele, Mirel la bar, Dan Burlea bodyguard, Neluțu Maxim, Dumnezeu să-l ierte, dădea și el o mână de ajutor, și toată lumea era fericită la Disco Domino.
Azi am primit la redacție o poză cu DJ Bela, pe care-l salutăm și îi urăm toate cele bune. Bela, după cum vezi, simbetenii nu te-au uitat.
Si să de aducem aminte cum incepea fiecare seară de discotecă: ”Good evening ladies and gentlemen. Welcome to Disco Domino. The show is about to begin…”
Noutăți de pe’acasă
Am trecut prin Sâmbăta în weekend și am constatat că Hanul renaște din propria păcură precum Pasărea Phoenix din cenușă, ceea ce desigur că nu poate decât să ne bucure. Când o să fie gata promit să merg sub acoperire și mă cazez o noapte ca să împărtășesc impresiile cu domniile voastre aici pe site. Până atunci spor la treabă și să auzim numai vești bune.
Trenul fără naș
Așa am văzut satul din tren ieri, 23 ianuarie 2016. Imaginile care urmează sunt pentru oamenii care au crescut în aceste locuri și pentru care Sâmbăta de Jos înseamnă ”acasă” indiferent prin ce zări îi poartă viața.
Coloana sonoră: Iris-Trenul fără naș. Versuri: Adrian Păunescu.
O iarnă frumoasă tuturor!
La multi ani!
Și ca să începem anul 2016 cu voie bună din prima zi, să ascultăm un cântec special în trei interpretări diferite dar la fel de frumoase: Darius Lechitan, Ana si prietenii și grupul ”Cetina de brad” din Ucea.
La mulți ani tuturor!