Pagina sâmbetenilor de pretutindeni.
”Am crezut că dacă mă trezesc în această dimineață cu ochii inchiși, voi reuși s-o prind pe toamnă de umbră. Presupunând că afară plouase cu vise uitate, i-am dat vântului adresa greșită a uitării. Între mine și tine e brumă…brumă arămie…” (Raluca Ștefania Mihai)
Bună dimineața de acasă!
Încă n-a venit iarna cu dinții ei de fier. Zăpada de săptămâna trecută a fost alarmă falsă…
A nins acasă, s-a așternut zăpada pe ulițele satului!
Mulțumim corespondentului misterios din teren care anul acesta ne-a ținut la curent cu noutățile de la fața locului!
Prima poză e făcută pe bancuță la moară. Acolo stăteam la ”ocazie” in fiecare an pe 15 August ca să mergem la munte.
”Semnul păcii” din ultima poză, gest de mare finețe artistică și intelectuală, e arătat chiar de cel care a semnalat și a fotografiat mizeria lăsată in Gura Râului (articolul trecut), așadar, prietene, să zicem că ești iertat.
Până la următoarea revedere, iubiți-vă mult!
Pentru petrecăreții care ”uită” gunoaiele la locul faptei: dragilor, ne-a dat Dumnezeu ape curate, aer de munte, peisaje de poveste, un loc minunat in Gura Râului de făcut grătare si picnic și voi lăsați pulpe, pufuleți, furculițe si peturi după voi? Păi nu-i cam rușinică?
Și dacă specimenele ăstea nu știu de rușine și bun simț, n-ar fi frumos să instaleze primăria Voila din loc in loc niște tăblițe cu amenzile in caz de nerespectarea legii prin aruncat gunoaie pe vale, râu, sau pe margini de drumuri?
Imagini primite de la un consătean iubitor al locurilor natale, căruia îi pasă de locurile astea.
Acum douăzeci de ani pe muzica pusă de el se nășteau iubiri, aveau loc despărțiri, se dădea cu spray paralizant și se ieșea pe geam, unii își trăiau adolescența, alții trăgeau câte o beție chiar dacă nu mai erau adolescenți, drăgușenii se încăierau cu pojorțenii și invers, se intra cu drujba pornită ca să se știe cine e mai tare, se bea pe sub masă vin adus de acasă pentru că Mandela avea prețuri de neam prost, Ștefan și Olimpiu erau la intrare cu biletele, Mirel la bar, Dan Burlea bodyguard, Neluțu Maxim, Dumnezeu să-l ierte, dădea și el o mână de ajutor, și toată lumea era fericită la Disco Domino.
Azi am primit la redacție o poză cu DJ Bela, pe care-l salutăm și îi urăm toate cele bune. Bela, după cum vezi, simbetenii nu te-au uitat.
Si să de aducem aminte cum incepea fiecare seară de discotecă: ”Good evening ladies and gentlemen. Welcome to Disco Domino. The show is about to begin…”
Până una-alta bune și traseele enduro…
Poză făcută in noiembrie 2003…
Am trecut prin Sâmbăta în weekend și am constatat că Hanul renaște din propria păcură precum Pasărea Phoenix din cenușă, ceea ce desigur că nu poate decât să ne bucure. Când o să fie gata promit să merg sub acoperire și mă cazez o noapte ca să împărtășesc impresiile cu domniile voastre aici pe site. Până atunci spor la treabă și să auzim numai vești bune.
Așa am văzut satul din tren ieri, 23 ianuarie 2016. Imaginile care urmează sunt pentru oamenii care au crescut în aceste locuri și pentru care Sâmbăta de Jos înseamnă ”acasă” indiferent prin ce zări îi poartă viața.
Coloana sonoră: Iris-Trenul fără naș. Versuri: Adrian Păunescu.
O iarnă frumoasă tuturor!