Am ajuns sâmbată acasa: soare, senin, șoseaua uscată ca-n palmă. Azi dimineață când m-am trezit…totul alb. Dar până la prânz a ieșit soarele din nou și zăpada…dusă a fost!
In a doua poză se poate observa (cu greu) si un timid ornament de Crăciun instalat de primaria Voila. E adevărat că ziua se vede cam anemic dar noaptea e mai vizibil. Având in vedere că până anul asta n-au fost deloc, să zicem bogdaproste și la mai mare!
on Dec 12th, 2017 at 3:53 am
Salut dragi sambeteni si stimate blogger
Am vizitat de curand localitatea de unde am cele mai minunate amintiri din viata mea si am gasit-o la fel cum o lasasem…linistita si cu oameni faini.
Nu am sa uit niciodata de unde am plecat, chiar daca la un moment dat am facut o escala si pe taram fagarasan. Ma consider un sambetean deoarece primii ani din viata mea s-au confundat cu acest sat extraordinar, indiferent daca din imaginile postate de Laurentiu, pare unul parasit…
Este linistea pe care orice om si-o doreste si la Sambata de Jos, chiar poti avea un trai asa cum iti doresti.
Cei ce ati ramas sa duceti greul acestei localitati transilvanene, nu fiti nefericiti din cauza situatiei actuale a tarii noastre si bucurati-va din plin de Sfintele Sarbatori care sper sa vina cu multa bucurie in sufletele tuturor.
Uite, eu va invidiez, chiar daca actualmente ma aflu pe un pamant pe care odinioara multi isi doreau sa ajunga.
Craciunul este unic si nicaieri nu il petreci ca pe taram natal.
Va imbratisez si va doresc inca de pe acum, sa aveti un 2018 plin de realizari.
on Dec 12th, 2017 at 4:57 pm
Satul nostru nu era parasit, doar ca poza e facuta duminica dupa slujba de la biserica si lumea era la traditionala “zupa”, dupa cum chiar tu zici adeseori
Te salutam si noi si te asteptam la colindat!